Stresul acut si stresul cronic- mecanism de supravietuire. Stresul autoindus si metode de combatere a stresului

stresVorbeam intr-un articol anterior despre  mecanismele care au facut posibila supravietuirea speciei umane si care fac inca parte din fiziologia omului modern, omul zilelor noastre.  Am vorbit despre ingrasat, slabit si preferinta instinctiva pentru gustul dulce. Acum vorbim despre stresul acut si stresul cronic.

Aici voi vorbi despre stres in rolul lui de mecanism de supravietuire. Da, stresul, care e o problema majora in zilele noastre, care imbolnaveste si ingrasa, e tot un mecanism de supravietuire. A avut rolul sau important acum zeci de mii de ani chiar daca azi are efecte negative majore. In continuare vom vedea de ce si cum.

Stres acut si stres cronic

Mai intai as dori sa categorizez stresul in stres acut si stres cronic.

Stresul acut e acela de o intensitate foarte mare si de o durata scurta. Cel mai relevant exemplu e atunci cand ne speriem. Ne speriem cand ne vine o masina pe contrasens. Cand auzim un zgomot suspect noaptea. Cand ne apare in cale cineva neasteptat. Cand ne ameninta un hot, etc.  Situatii cu un maxim de teama, dar, care apoi se rezolva  intr-un mod fericit, sper, si rasuflam usurati ca ne-am speriat degeaba.

Stresul cronic nu e de o intensitate asa mare, dar e prezent pentru o perioada indelungata de timp. In zilele noastre poate fi : un termen limita, un sef neintelegator, zvonuri ca se vor face reduceri de personal, o relatie care nu functioneaza, un job pe care il uram, grija zilei de maine etc. stresul ne face sa mancam prea mult, creste pofta de dulce

Stresul acut

Pentru stramosii nostri stresul acut insemna intalnirea cu un animal salbatic. Stresul cronic era dat de lipsa de mancare si de caldura. Acestea erau situatii care efectiv insemnau supravietuirea  sau nu. Dar am supravietuit. Asta inseamna ca ceea ce se intampla in corpul nostru in situatii de stres ne ajuta sa supravietuim.

Hai sa vedem ce.

Cand esti fata in fata cu un animal, ai doua posibilitati: lupti sau fugi. Pentru lion-cub-580906_640oricare din ele ai nevoie de forta, rezistenta, energie si luciditate.

Alimentatia santoasa ajuta la reducerea stresului cu efect de optimizare hormonala pentru slabire rapida si de durata. Acizi grasi esentiali omega 3 repara tesuturile inflamate de stres.

Raspunsul fiziologic la stres

Fiziologic, raspunsul la stres e urmatorul:

cresterea ritmului cardiac pentru ca inima sa pompeze mai mult sange. Un aport sporit de sange catre extremitati: membre si creier inseamna gandire lucida si plus de forta;

dilatarea pupilelor pentru o vedere mai buna;

-inundarea sistemului cu hormoni care sa asigure o cantitate sporita de zahar in sange;

– ritm respirator crescut pentru aport de oxigen.

Tot ce e necesar pentru ceea ce spuneam mai sus: energie, rezistenta, forta si luciditate.

Sigur recunosti o parte din aceste manifestari chiar si cand te sperii usor de unde si vorba: “mi-a batut inima sa-mi sara din piept, nu alta!”

Totul e perfect pana aici, intrunim conditiile sa facem fata situatiei neasteptate. Dar toate astea vin cu un cost:

– sangele deviat catre membre pleaca dinspre organele interne, in special cele ale aparatului digestiv. E justificabil  pentru ca nu avem nevoie sa digeram hrana in timp ce luptam pentru viata;

– se reduce functionalitatea sistemului imunitar pentru ca in acele momente luptam cu niste inamici mai mari decat microbii;

– si nu in ultimul rand pune pe linie moarta functia de reproducere pentru ca atunci suntem preocupati de supravietuirea individului si nu a speciei.

Si totul e in regula si firesc pentru stresul ACUT! Pentru o SCURTA perioada de timp de circa 2-3-5 minute.

In natura orice conflict se rezolva repede: esti salvat sau esti mancat, ai invins sau ai plecat.

Fiziologic, noi oamenii, nu putem sustine un efort de intensitate maxima mai mult de 1 minut sau poate 2 daca e vorba de cineva superantrenat.

Problema e ca in zilele noastre suferim mult mai mult de stresul cronic decat de cel acut.

Stresul cronic

E atunci cand fiziologia de „lupta sau fugi” se instaleaza in corpul nostru pe o perioada lunga de timp si consecintele sunt dezastruoase:                            allergy-18656_640

boli cardiovasculare;

rezistenta scazuta in fata bolilor pentru ca functia imuna e redusa,

boli ale aparatului digestiv pentru ca organele digestive nu sunt irigate suficient, nu se produc suficiente sucuri gastrice sau se produc in exces,

disfunctii sexuale, infertilitate,

epuizarea glandelor suprarenale,

lipsa de energie, epuizare etc.

Evident nu toate acestea se intampla unui singur individ deodata, dar organismul cedeaza acolo unde e veriga slaba. Din acest motiv unii fac ulcer, altii atac de cord, altii se ingrasa iar altii au probleme in cuplu. Desi manifestarile sunt diferite, cauza e comuna: stresul.

Din pacate nu am o bagheta magica cu care sa rezolv problemele fiecaruia, dar toti trebuie sa realizam ca ne punem sanatatea si viata in pericol daca nu luam masuri de diminuare a stresului. Cu siguranta ele exista pentru fiecare, trebuie identificate si puse in aplicare putin cate putin.

Stresul AUTOINDUS

good-morning-1385750_640Dar mai exista o sursa de stres, mai putin intuitiva si  prea putin cunoscuta, dar, asa ca toate informatiile pe care ti le ofer, de importanta majora pentru sanatatea noastra a tuturor.

Am vazut ca instinctiv, la un stimul, au loc multe reactii in interiorul corpului. Se modifica functionalitatea tutror organelor interne, se schimba  mediul hormonal si, intr-un cuvant, reactia e una majora cu consecinte la fel daca aceasta stare persista.

Am vorbit de factori declansatori pe care nu-I putem controla, dar aici vreau sa vorbesc de stresul pe care ni-l autoinducem si pe care putem sa-l controlam daca stim despre el.headache-1557903_640

Cum spuneam, reactia de stres are nevoie de un factor declansator, ea nu apare asa, oricum.

Ceea ce putina lume stie  e faptul  ca: creierul nu face diferenta dintre o situatie reala care ne poate pune viata in pericol si una imaginara.

o dieta sanatoasa ajuta la ameliorarea simptomelor stresului acut si stresului cronic, ags, pufas, mufas, grasimi hidrogenate, grasimi trans.

Reactia fiziologica e aceeasi.

Exemplu: E noapte, sunt singura in casa si aud un zgomot. Ma trezesc din somn usor speriata. Corpul meu deja intra in fiziologia de „lupta sau fugi”.

Nu am curajul sa ma duc sa verific efectiv si atunci pot sa ma gandesc ca a fost doar vantul, ca usa e inchisa, ca alarma e pornita, sa ma linistesc si sa ma culc la loc.

Sau pot sa incep sa creez scenarii “daca e un hot, daca n-am pus alarma, daca….” si sa continui sa ma perpelesc pana cand nu mai aud zgomote si apoi sa dorm iepureste toata noaptea.

Raspunsul fiziologic la stres continua atat timp cat stimulul real sau IMAGINAR e acolo.

Nu trebuie sa fie noapte sau intuneric, e suficient sa ma gandesc ca ceva rau mi se poate intampla si corpul intra in fiziologia de stres.

Trebuie sa fiu grabita si copul meu va crede ca fug de un lup si va intra in fiziologia de stres.pretty-1357039_640 Chiar daca nu am vazut lupul, fiind grabita induc corpului fiziologia de stres.

E suficient sa ma uit la un film horror sau la stirile de la ora 5 si corpul meu va intra in fiziologia de stres.

Mananc dar nu ma hranesc

Mananc in viteza, induc fiziologie de stres. Asa trec digestia pe plan secundar si, cu siguranta,  ma pot astepta la indigestie.

Si vreau sa repet asta: doar mancatul pe fuga, in picioare, poate induce stare de stres in organism si implicit reducerea digestiei.

Si chiar daca nu fac indigestie, ce valoare nutritionala va avea acea masa pentru mine? Cat din principiile nutritive se vor absorbi in conditiile unui aparat digestiv tras pe linie moarta?

Mananc in fata calculatorului cu gandul ca maine trebuie sa predau proiectul… aceeasi poveste: mananc dar nu ma hranesc.

Si asta ni se intampla tuturor, deci trebuie sa facem ceva.

Fiziologia de relaxare

Asa cum organismul poate intra in fiziologie de stres atunci cand suntem grabiti, tot asa, impunandu-ne sa ne relaxam, prefacandune-ne ca suntem relaxati, oprindu-ne din “fuga” putem induce fiziologia de relaxare, fiziologia opusa stresului.women-936549_640

In fiziologia de relaxare inima bate mai rar, respiram profund, digestia e la maxim, functia imunitara se repune pe picioare si ne vin ganduri de perpetuare a speciei.

Si ca o paranteza, de ce crezi ca se concep multi copii in vacante, week-end-uri sau alte ocazii de veselie? Pentru ca atunci dispare stresul. Pentru ca atunci functionam normal.

Recomandari anti-stres

Deci, lasa totul la o parte pentru 10-15 minute cand mananci si mananca in liniste.

Mananca incet, mesteca bine mancarea, pune o muzica relaxanta, poarta o conversatie lejera, alege de cate ori e posibil un loc cu vedere catre o panorama frumoasa si vei vedea ca o astfel de masa va fi mult mai bine primita de corpul tau.

Chiar daca nu vei vedea diferenta pentru ca nu ai un stomac sensibil in mod obisnuit, absorbtia nutrientilor va fi mult, mult mai buna.

Putem consuma cea mai sanatoasa masa din punct de vedera al nutrietilor, daca o inghitim „cu lacrimi” sau cu mintea la cine ne-a facut rau, valoarea ei va scadea semnificativ si e aproape ca si cum n-am fi mancat deloc. Dupa un foarte scurt timp organismul iti va transmite din nou, poate nu o senzatie de foame, ci faptul ca „ar manca ceva bun”.

Sunt lucruri pe care nu le putem controla. Neplaceri se intampla in viata. Dar trebuie sa constientizam modul in care ne autoinducem stresul prin felul in care gandim, vorbim, mancam, ne miscam,  ne comportam cu noi si cu ceilalti.

Trebuie sa identificam lucrurile pe care le putem controla si sa incercam treptat sa le schimbam. Daca ne grabim, s-o luam mai incet. Daca suntem suparati pe cineva, sa incercam sa ne impacam. Daca ne vorbim urat, sa n-o mai facem.

Dar daca totusi, te simti stresat/a dar fara a putea numi un motiv anume, opreste-te pentru 2 minute. Respira adanc. Priveste cerul. Elibereaza-ti mintea de gandur. Si vei simti instant cum intreg corpul se relaxeaza si cum aceasta scurta pauza te va readuce intr-un tonus si un chef de viata mult mai eficient decat o ciocolata sau o tigareta  pe care o mananci respectiv fumezi “ca esti stresat/a sau nervos/nervoasa”.

Sportul – unealta antistres

digital-art-398342_640

Stiai ca si sportul e un mecanism antistres extrem de eficient. Am cunoscut foarte multi oameni care mi-au spus ca au reusit sa treaca peste niste probleme la serviciu sau personale dupa ce au inceput sa faca sport: unii alergare, altii bicicleta, altii catarare.

Tu ai incercat aceasta „terapie”? La mine functioneaza. Chiar daca sunt obosita, fara chef sau deprimata fara un motiv real. Fac un antrenament si starea de sipirit se chimba semnificativ: am mai multa energie, ma relaxez si apoi pot sa incep sa rezolv ceea ce am de rezolvat in ordine, cu calm si eficient.

Incearca si tu. Daca vrei putem lucra impreuna sau descarca gratuit un antrenament scurt.

In valoare de 39 de lei, al tau absolut gratuit!

Dar nu uita. Creierul nu face diferenta dintre real si imaginar, deci, cu putin exercitiu, chiar daca esti stresat/a poti sa-ti schimbi starea atat mentala cat si intreaga fiziologie interna.

Tu cum reactionezi la stres? Ce trucuri aplici ca sa te destresezi? As vrea sa impartasesti cu noi aceste lucruri in comentarii.

antrenamentul hiit acasa poate avea efecte antistres. alimentele antiinflamatorii trebuie sa faca parte dintr-o dieta personalizata antistres. metabolismul incetineste in conditii de stres.

Partajeaza

Lasă un răspuns